E gândul care te face să-ntorci capul când pleci de-acasă, şi să ridici fruntea, grăbind pasul, când te-ntorci acasă. Acolo, acasă, a rămas cineva care-ţi deşteaptă în inimă un tremur de stea, de nimeni văzută.
E un copil acasă care te-a însoţit la plecare culegându-ţi grav un fir de aţă de pe pulpana paltonului; e o femeie care-n prag, când ai plecat la muncă, ţi-a alinat fruntea încreţită; sau e un simplu câne, care bătând din coadă îţi sare-n piept când te întorci, lăsându-ţi petele de glod ale solicitudinei canine cu labe-n loc de braţe.
Acel “cineva m-aşteaptă acasă” e un alt miracol întind de Dumnezeu inimii omeneşti, un alt miracol ticăloşit de om. Între casă şi om se interpun cafeneaua, berăria, clubul – apoi casa altora. Casa ta, treptat, devine casa de care fugi mai tare.”
Ionel Teodoreanu – “La medeleni” – vol. IV, pag. 329
"Is that what God does? He helps? Tell me, why didn't God help my innocent…
Deși research-ul, informarea, e consumatoare de energie si timp, satisfacția pe care ți-o dă o…
”Cel mai rău lucru când vine vorba despre alții e că suntem dependenți de voi.…
Islanda, 18 Octombrie 2018 https://youtu.be/Z81K56RYeGc Cu un indice kp mic, 3, și maxim 15% șanse…
Despre împrejurimile Cusco-ului se spune că reprezintă paradisul amatorilor de drumeții. Păduri tropicale, piscuri înalte,…
