“Cum treci acum şi apa e-n ruine, şi-ţi este bine şi îmi este bine, aş vrea să-ţi spun, iubito, că în tine e vie vrerea ambelor destine.
Te voi iubi cu milă şi mirare cu întrebare şi cu disperare, cu gelozie şi cu larmă mare, c-un fel de fărdelege care doare.
Şi jur pe tine şi pe apa toată care ne ţine barca înclinată că vei ramane – dincolo de număr şi dincolo de forme, măşti şi vorbe – a mea, de-a pururi, ca un braţ în umăr”
Nov 22 2009
A mea…
şi-ţi este bine şi îmi este bine,
aş vrea să-ţi spun, iubito, că în tine
e vie vrerea ambelor destine.
Te voi iubi cu milă şi mirare
cu întrebare şi cu disperare,
cu gelozie şi cu larmă mare,
c-un fel de fărdelege care doare.
Şi jur pe tine şi pe apa toată
care ne ţine barca înclinată
că vei ramane – dincolo de număr
şi dincolo de forme, măşti şi vorbe –
a mea, de-a pururi, ca un braţ în umăr”
Mulţumesc, iubito!
Adrian Paunescu – “A mea”
By livius44 • Uncategorized • 0 • Tags: a mea, adrian paunescu, dragoste, dragostea mea, iubire, versuri