Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri
Și niciodatã n-or sã vie iarã,
Cãci nu mã-ncântã azi cum mă mișcarã
Povești și doine, ghicitori, eresuri,

Ce fruntea-mi de copil o-nseninarã,
Abia-nțelese, plin de-ntelesuri –
Cu-a tale umbre azi în van mã-mpresuri,
O, ceas al tainei, asfințit de sarã.

Sã smulg un sunet din trecutul vieții,
Sã fac, o, suflet, ca din nou sã tremuri
Cu mâna mea în van pe lirã lunec;

Pierdut e totu-n zarea tinereții
Si mutã-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul creste-n urma mea… mã-ntunec!

Un geniu.

Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>